ITM Hunedoara a sesizat Parchetul.Circa 950 de paznici ai Mike Security lucrau ”la negru”

0

Inspectoratul Teritorial de Muncă Hunedoara a desfășurat în perioada 07.10-19.10.2016 un amplu control la o societate de pază cu sediul în municipiul Reșița, care desfășura activități specifice și pe raza județului Hunedoara.

S-au avut în vedere în timpul controlului aspecte legate de depistarea și combaterea cazurilor de muncă fără forme legale, derivată inclusiv din mascarea contractelor de muncă sub alte firme sau forme contractuale. S-a mai avut în vedere problematica timpului de muncă și odihnă, munca de noapte, munca suplimentară, munca în zilele de sărbătoare legală și în zilele de sâmbătă și duminică precum și Registrul general de evidență a personalului în formă electronică (completare, transmitere, date înscrise eronat) .
La respectiva firmă de pază lucrau la momentul controlului 1.160 de salariați, din care 1.004 bărbați și 156 femei. Din totalul femeilor încadrate în muncă, numai 39 apăreau că lucrează în baza unui contract cu normă întreagă de 8 ore.
Pe parcursul controlului s-au luat declarații și au fot intervievați opt salariați. Au fost verificate mai multe puncte de lucru ale societății pentru a putea depista eventualele deficiențe, mai ales că ITM Hunedoara se afla deja în posesia unor informații referitoare solicitarea angajatorului de a modifica prin acte adiționale contractele de muncă ale angajaților cu încălcarea legislației muncii.
Pe parcursul controlului, pe lângă verificarea punctelor de lucru, s-a verificat și Registrul general de evidență a salariaților în format electronic lucru ce a etalat faptul că din cele 1.160 de contracte de muncă, 806 erau încheiate cu fracțiune de 1 oră pe zi, 155 cu fracțiune de 4 ore pe zi, 21 erau încheiate cu fracțiune de 2 ore pe zi și numai 134 erau încheiate cu norma întreagă de 8 ore pe zi.
Totodată informațiile primite de inspectorii de muncă relevau faptul că o parte din salariați lucrau în baza unor contracte de prestări servicii, pe care firma le-a denumit ‘contracte de colaborare’. Deși în prima fază a controlului, reprezentanții firmei au refuzat să pună la dispoziția inspectorilor de muncă un asemenea contract, ulterior au revenit și au prezentat un număr de 10 contracte de colaborare.
Reprezentanților firmei de pază li s-au solicitat ‘note de relații’ pentru a putea lămuri anumite aspecte legate de modul în care se încheie și se transmit contractele salariaților. S-a observat că activitatea prestată în baza contractelor de muncă nu diferă cu nimic de activitatea prestată în baza contractelor de colaborare, persoanele efectuând același serviciu de pază și monitorizare conform graficelor și planurilor de pază. În fapt angajatorul a încercat să ocolească legea și să nu achite contribuțiile către bugetele asigurărilor sociale de stat diminuând norma de muncă din contractele de muncă la patru, două și chiar o oră pe zi, iar pentru restul timpului de muncă a încheiat aceste contracte de colaborare. Conform prevederilor legale, întrun contract de colaborare cel care prestează activitatea are libertatea de a alege locul, modul de desfășurare a activității, programul de lucru și mijloacele tehnice cu care lucrează și-și asumă și riscurile inerente activității, ceea ce evident nu era cazul în această situație care de fapt masca un contract de muncă.
Totodată s-au descoperit în pontaje ore suplimentare neplătite și pentru care nu s-a acordat timp liber corespunzător. Totodată din verificarea timpului de muncă și odihnă al salariaților s-a constatat că orele lucrate pe timp de noapte și orele lucrate în zilele de sărbători legale, sâmbăta sau duminica nu sunt bonificate cu sporul legal.
În Registrul general de evidență a salariaților în format electronic s-au descoperit erori evidente. Deși nu erau semnate acte adiționale aferente modificărilor contractelor de muncă, datele au fost transmise în format electronic, semnarea actelor adiționale făcându-se ulterior transmiterii Revisalului, aspect ce încalcă legislația muncii.
Societatea de pază a fost sancționată o sumă totală de 13.000 lei pentru patru încălcări legislative: 2.000 lei pentru neacordarea sporului legal pentru munca de noapte, 2.500 lei pentru orele suplimentare necompensate cu timp liber plătit sau neplata acestora, 5.000 lei pentru neacordarea liberelor plătite atunci când se lucrează în zile de sărbătoare legală și 3.500 lei pentru completarea eronată a Registrului general de evidență a salariaților.
Pentru faptul că s-au descoperit în timpul verificărilor aproximativ 950 de persoane fără forme legale de angajare (aparenta legalitate fiind dată de ‘contractele de colaborare’) s-a făcut plângere penală împotriva firmei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva, urmând ca în continuare cazul să fie instrumentat de către procurori.Suspiciunile referitoare la practicarea muncii la negru există de aproape trei ani, iar societatea Mike Security a mai fost amendată pentru asemenea fapte și conducerea ei este cercetată de către  DIICOT.
Procurorii DIICOT au descins la Mike Security în urmă cu mai puțin de un an
Potrivit procurorilor  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Caraş Severin  împreună cu ofiţeri de  poliţie judiciară  din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Serviciilor de Combatere a Criminalităţii Organizate, la societate au fost efectuate un număr de 77 percheziţii domiciliare  pe raza judeţului Caraş Severin şi în alte 19 judeţe  în cadrul unei acţiuni vizând destructurarea unui grup infracţional  organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de  evaziune fiscală şi spălare de bani în domeniul societăţilor comerciale având ca  obiect de activitate paza şi protecţia de bunuri şi persoane.
În cauză, există suspiciunea rezonabilă că începând cu anul 2010, pe raza judeţului Caraş-Severin s-a constituit un grup infracţional organizat specializat în activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare şi spălare de bani, în scopul fraudării bugetului consolidat al statului. În vederea asigurării unei activităţi infracţionale calificate şi organizate, grupul a acţionat  pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit. Primul palier a avut un rol decizional şi de coordonare asigurat de către liderul grupării care a controlat  întreaga activitate infracţională, precum şi de persoane apropiate care au avut ca sarcină monitorizarea punerii în aplicare a dispoziţiilor acestuia. Din palierul cu rol de execuţie au făcut parte membrii ai grupării care iniţial au fost angajaţi în societate,  iar ulterior din dispoziţia liderului au avut calitatea de  administratori/asociaţi ai  unor societăţi , cele mai multe dintre ele de tip ” fantomă”. De asemenea, din acest palier, au  făcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infracţional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă, asigurarea legăturii între membrii grupării, etc). Din palierul de sprijin au făcut parte persoane care, fără a fi implicate direct în activitatea de evaziune fiscală şi spălare de bani, au desfăşurat  alte activităţi infracţionale, (persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari) ,care, acceptând să fie înfiinţate societăţi  comerciale la adresa acestora,  sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale (sechestre), ş.a.
Subliniem că  liderul grupului a coordonat şi societăţi care au  desfăşurat o activitate comercială „la vedere”,  participând  la licitaţii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate era transferată către societăţile comerciale de tip fantomă care erau utilizate temporar iar ulterior  radiate. O altă latură a activităţii infracţionale consta în transferarea angajaţilor societăţilor ”curate” către societăţi ”fantomă”, in baza unor contracte în care acestea din urma preluau şi obligaţiile fiscale aferente, fără a încasa însa nici un profit din aceasta activitate comerciala aparent legala (închirierea de forţă de munca). Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat este în sumă de aproximativ 25.000.000 lei. Suportul de specialitate  a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii”, arată comunicatul DIICOT.

ALTE ARTICOLE INTERESANTE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.