Pielea este ambalajul cu care ne prezentam in lume. Nimeni nu stie cum arata stomacul, ficatul sau intestinul nostru, dar oricine isi face prima parere despre noi dupa cum arata pielea. . Ingrijirea pielii a preocupat atat barbatii, cat si femeile inca din antichitate. Vechii greci cunosteau ca epiderma este stratul cornos si dur de la suprafata, ale carui celule traiesc circa 20 de zile, dupa care cad si sunt inlocuite de altele.
Putina lume sesizeaza, cu privire la organele corpului omenesc, ca pe departe cel mai mare dintre toate este pielea. Suprafata ei ajunge la aproximativ 2 mp, iar greutatea la 5 kg.
Pielea este un organ viu, de o mare importanţă fiziologică. Are funcţia de învelire a organismului şi acţioneaza atat ca barieră protectivă cat şi ca sistem informaţional. Pielea diferă în ceea ce priveşte textura, structura şi grosimea. La nou-născuţi reprezintă cca. 24% din greutatea corporală, iar la maturitate atinge 16% din aceasta. Acţionează sinergic cu celelalte organe interne, reflectând starea de sănătate a organismului.
Funcţiile pielii:
- protecţie: împiedică pătrunderea agenţilor patogeni în organism;
- termoreglare şi echilibru:
– elimină toxinele şi apa în exces;
– contribuie la menţinerea constantă a temperaturii organismului;
– previne supraîncălzirea prin evaporarea transpiraţiei;
– favorizează încălzirea corpului prin contracţia muşchilor erectori, anexaţi firului de păr. - ecranare: pielea absoarbe şi reflectă radiaţiile solare.
– absorbţia se face cu ajutorul pigmentului melanic care determină bronzarea pielii;
– expunerea excesivă la soare favorizează apariţia cancerului de piele (efectul mutagen al radiaţiilor solare). - rezervor de celule embrionare: utilă în transplantul de piele;
- funcţie imunologică;
- organ de simţ: pielea conţine receptori pentru durere, presiune, temperatură, receptori pentru întindere şi receptori tactili;
- comunicare: pielea reflectă anumite stări emoţionale prin schimbarea coloraturii (palidă, roşie) şi de asemenea semnalizează prezenţa unei boli (tegumentul icteric din hepatite);
Multitudinea de factori externi şi interni ne obliga, ca fiinte rationale, sa prevenim imbatrânirea şi uzura pielii, precum şi actiunea factorilor care ii pot cauza afectiuni benigne şi maligne – cum este cancerul de piele. Radiațiile solare au si numeroase efecte nocive asupra organismului uman. Astfel, soarele este principalul factor pentru îmbătrânirea pielii, provocând modificarea texturii, a culorii, apariția petelor și a ridurilor superficiale. Un studiu recent al Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, lansat în cadrul campaniei „Un viitor fără pată!”, relevă că 9 din 10 români nu au fost la un control dermatologic în ultimul an, deşi peste 50 la sută dintre aceştia sunt conştienţi de faptul că aluniţele pot reprezenta un pericol pentru sănătatea pielii. Cu toate acestea, 81% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 30 de ani nu îşi verifică aluniţele de pe corp, un procent la fel de ridicat – 73% – fiind înregistrat şi pentru categoria de vârstă peste 30 de ani. Cea mai importantă perioadă de viaţă în care protecţia împotriva soarelui joaca un rol foarte mare, sunt primii 20 de ani. 80% din expunerea la soare înregistrată pe tot parcursul vieţii este făcută în această perioadă. Transferul genetic este un factor important, însă un alt factor mult mai important care nu trebuie uitat este solarul. Şedinţele la solar care depăşesc în total 60 de ore, fac ca riscul apariţiei cancerului de piele să crească .
Expunerea la soare fără niciun fel de măsură de precauție are consecințe dramatice și tot mai
des întâlnite. Conform Organizației Mondiale a Sănătății cancerul de piele care este diagnosticat în
fiecare an la 3 milioane de persoane din întreaga lume. Conform Skin Cancer Foundation, pe plan mondial, în fiecare oră, o persoană cu melanom moare,iar în 2015 s-a estimat un număr de 9.940 de persoane care vor deceda ca urmare a diagnosticării cu această formă de cancer.
În România, aproape o treime dintre cei care au fost depistaţi cu această formă de cancer mor anual, relatează Mediafax. Totodată, se înregistrează o incidenţă a persoanelor diagnosticate cu melanom malign în creştere în ultimii 25 de ani – de la 1,2/100.000 la 4,5/100.000. Dermatologii atrag atenţia asupra acestor cazuri care ajung să desfigureze persoanele diagnosticate, deoarece se amână foarte mult operaţia salvatoare.Mutilările cauzate de cancerul de piele sunt, din păcate, cazuri obișnuite, nu unele excepționale pentru dermatologii din România. Motivul? Tot mai multe persoane ajung târziu la un specialist bun, altele aleg să amâne operația. Carcinoamele cutanate netratate sau tratate incorect recidivează, distrugând țesuturile învecinate și devin, astfel, mutilante. „Vina” acestor tumori dezvoltate totuși la vedere este că sunt complet asimptomatice – avertizează medicii dermatologi. Chiar daca melanomul este mai putin frecvent decat alte tipuri de cancer de piele este cel mai grav. Din fericire, melanomul poate fi vindecat daca este depistat si tratat in stadiile incipiente cand este localizat doar la nivelul pielii.
