Procurorii au reţinut 33 de persoane în dosarul clanului ”Ştoacă”

0

Procurorii DIICOT au reţinut 33 de persoane în dosarul clanului ”Ştoacă”, pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, printre care trafic de droguri şi persoane, proxenetism, înşelăciune, influenţarea declaraţiilor, cumpărare de influenţă şi dare de mită, precizează Biroul de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Potrivit unor surse judiciare, printre cei reţinuţi se află Cristian Cosmin Mihai, fiul lui Cristian Dănuţ Mihai, fost senator de Brăila, dar şi Pollak Bohus, cunoscut drept “Ben” de la reality show-ul “Insula iubirii”. Primul este acuzat de aderare la un grup infracţional organizat, proxenetism şi trafic de persoane, iar Pollak Bohus de trafic de droguri.

Procurorii DIICOT au efectuat miercuri 57 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov şi Giurgiu, pentru destructurarea unui grup infracţional organizat, specializat în trafic de droguri de mare risc, trafic de persoane, proxenetism, trafic de influenţă, trafic de persoane, trafic de minori, înşelăciune, influenţarea declaraţiilor, cumpărare de influenţă şi dare de mită.

Conform DIICOT, percheziţiile au vizat membri ai clanului “Ştoacă”.

“Începând cu anii 2000, s-a încercat prin intervenţii succesive din partea organelor judiciare destructurarea unei grupări ce acţiona cu precădere pe linia traficului ilicit de droguri de mare risc, în sectoarele 4 şi 5 ale municipiului Bucureşti, grupare de tip mafiot, bazată pe relaţii de familie, cunoscută în lumea interlopă sub denumirea de ‘Ştoacă’. Ceea ce s-a dorit a fi o descurajare a membrilor reţelei în a se implica în distribuirea pe piaţa neagră a drogurilor de risc, în special a heroinei şi cocainei, s-a dovedit în realitate o activare a unei noi generaţii, crescută şi instruită de cei ce au coordonat de-a lungul timpului activitatea infracţională a grupării, aceştia profitând de faptul că niciodată nu s-a reuşit destructurarea completă a grupului, o parte din lideri rămânând în libertate”, precizează DIICOT.

Sursa citată menţionează că, în permanenţă, persoanele care au preluat coordonarea grupării au respectat aceeaşi ideologie legată de posibilitatea de a-şi asigura un standard de viaţă prin obţinerea de venituri din vânzarea drogurilor de mare risc (cocaină, heroină), exploatarea persoanelor vulnerabile prin obligarea la practicarea prostituţiei, aservirea tinerilor proveniţi din familii destrămate şi care să acţioneze, la cerere, recurgând la fapte de violenţă, contra patrimoniului sau ce vizează libertatea de mişcare.

Urmare a intervenţiilor autorităţii judiciare şi a faptului că cei doi lideri ai grupului infracţional înaintau în vârstă, aceştia au predat coordonarea grupării fiilor şi nepoţilor acestora, care au început să se implice în coordonarea membrilor grupării, după tiparul predecesorilor lor. Noii lideri au respectat delimitarea teritorială impusă de predecesorii lor, astfel încât activităţile infracţionale ale clanului Ştoacă să nu interfereze cu cele ale altor clanuri.

Legat de limita teritorială la nivelul municipiului Bucureşti, s-a reţinut că membrii grupării Ştoacă au rămas activi, ca şi predecesorii lor, în sectoarele 4 şi 5, unde pe piaţa drogurilor de mare risc au deţinut “monopolul”.

“Membrii implicaţi în traficul ilicit de droguri au ales să obţină venituri din vânzarea cocainei şi a heroinei preparate – în cantităţi mici – către consumatorii stradali sau cei care frecventează cluburile bucureştene, agreând ideea de fidelizare pe de o parte pentru protecţia tranzacţiilor, iar pe de altă parte pentru a nu avea în posesie intervale lungi de timp substanţele stupefiante, toate în scopul îngreunării depistării lor de către autorităţi. De asemenea, tot pentru a-şi fideliza clienţii, liderii au pus în vânzare drogurile de mare risc la preţurile practicate pe piaţa de profil bucureşteană, respectiv 100 euro/gram cocaină şi 30 – 40 lei/bilă heroină”, mai spun procurorii.

Ei arată că, în ceea ce priveşte traficul de persoane şi proxenetismul, acestea au căpătat şi caracter transfrontalier, ca urmare a câştigurilor substanţiale pe care membrii grupării le-au putut obţine de-a lungul timpului prin exploatarea femeilor, obligate/ îndrumate să practice prostituţia în cluburi sau alte spaţii special amenajate pe teritoriul unor state precum Cehia, Germania, Anglia, Scoţia, Emiratele Arabe Unite (Dubai) şi Belgia.

“Pentru a face faţă ‘cerinţelor pe piaţa externă’ şi a căpăta experienţă, membrii clanului au recurs la exploatarea persoanelor de sex feminin majore şi minore în ţară, mai exact în oraşe precum Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu şi Constanţa, folosind pentru recrutarea clienţilor site-urile de profil sau metoda de abordare directă, respectiv stradal. În ceea ce priveşte implicarea membrilor grupării în activităţile de determinare sau înlesnire a practicării prostituţiei, s-a reţinut ca mod de operare predilecţia acestora spre a-şi folosi renumele şi influenţa în relaţia cu martorele care fie practicau deja prostituţia, fie decideau să înceapă să îşi câştige existenţa în acest mod”, menţionează DIICOT.

Potrivit sursei citate, un alt sector ce a prezentat interes pentru membrii grupării, mai ales după dezincriminarea prostituţiei, a fost cel al saloanelor de masaj, în considerarea faptului că în astfel de spaţii se pot desfăşura cu uşurinţă activităţi de proxenetism sub paravanul aşa numitelor “masaje erotice”, sens în care au decis să preia activitatea persoanelor juridice ce aveau ca obiect de activitate “întreţinerea corporală”, iniţial formal, iar mai apoi chiar în calitate de administratori.

“Astfel, în intervalul aprilie 2017 – mai 2018, s-a stabilit că membrii grupării au activat pe trei paliere infracţionale al căror grad ridicat de pericol social este recunoscut atât în plan naţional, cât şi internaţional”, mai arată procurorii.

ALTE ARTICOLE INTERESANTE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.