Bolile și suferințele au constituit din cele mai vechi timpuri subiecte de cercetare și această preocupare științifică și/sau religioasă nu vor înceta atâta timp cât vor exista aceste afecțiuni. Se cunoaște că în același mod în care bolile fizice tind să ne influențeze în mod negativ starea de dispoziție, cauzându-ne în multe cazuri teamă, neliniște sau iritare, tot așa există și multe probleme și tulburări psihologice care tind să cauzeze la rândul lor simptome fizice. Acestea sunt cele care în lumea medicală se cunosc sub denumirea de boli psihosomatice.
Atât medicina cât și psihologia denotă că stresul constituie unul din factorii determinanți și declanșatori ai bolilor psihosomatice și acest fapt într-adevăr a fost demonstrat de-a lungul anilor.
Dar cum se face că, fiind supuși la același tip de stres psihic, oamenii reacționează diferit?
Supus la stres psihic, orice om este afectat. Pentru moment el poate depăși problemele care pot să apară, însă consecințele se vor vedea cel mai bine pe termen lung. De cele mai multe ori, oamenii dezvoltă, în timp, probleme de sănătate. Există însă și persoane care reușesc să integreze experiențele negative, fără a-i fi afectat organismul. De regulă acești oameni privesc viața oarecum mai calm, fără multe implicări emoționale, iau totul mai în glumă sau pur și simplu reacționează cald la
În cazul bolilor psihosomatice întotdeauna există un aspect care are legătură cu mintea, iar aceasta este modalitatea în care fiecare individ reacționează în cazul unui anumit simptom. Două persoane pot suferi de aceeași afecțiune de sănătate și totuși să aibă atitudini diferite. De exemplu, în cazul aceluiași diagnostic o persoană poate să cadă în depresie, iar cealaltă să-și păstreze optimismul și să nu simtă că e atât de grav.
De ce apar bolile psihosomatice?
Dacă o persoană care are o afecțiune psihosomatică merge în profunzimea ființei sale și dorește să afle cauzele bolii respective, va descoperi că obiceiurile zilnice, modul de a gândi și de a acționa au o influență majoră asupra apariției acestor boli.
Anxietatea pe care o generează problemele de familie, îngrijirea copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate și bunăstarea celor apropiați, stresul de la locul de muncă sunt factori care influențează în mod direct apariția bolilor psihosomatice. Astfel, stresul, anxietatea, epuizarea, neliniștea pot provoca un anumit dezechilibru emoțional, determinând bolile fizice de la nivelul sistemului digestiv, principala caracteristică a bolilor psihosomatice. Foarte multe studii publicate în ultimii 7-8 ani scot în evidență exemple foarte comune, unde pentru anumite persoane o achiziție de proastă calitate, o amendă aplicată eronat sau întârzierea efectuării unui service laptopului de la serviciu au cauzat afecțiuni ale inimii sau crize de anxietate, urmate de probleme de sănătate. Exemple pe cât de banale pe atât de reale, spre regret.
Concluzia este că ceea ce lipsește ca trăsătură din viața psihosomaticului este echilibrul, în orice fel de context. Acest lucru se referă chiar și la stilul de viață, aceste persoane, ca regulă, au fie un temperament mai aprins, fie sunt mai inerți, cu tendințe nostalgice și de abandon. Dintotdeauna este cunoscut faptul că o gândire lucidă, un stil de viață echilibrat condimentat cu optimism și un mod relaxat (dar responsabil) de a privi viața și lumea asigură persoanei mai multă securitate fizică și psihică.
Problemele vor exista întotdeauna. Până la urmă, puțini sunt cei care nu se îmbolnăvesc niciodată, însă ține de fiecare dintre noi să ne autoeducăm modul de a gândi și de a vedea lucrurile astfel încât stresul și problemele să nu ne copleșească ci mai degrabă să ne fie de folos, căpătând în urma lor, maturitatea și înțelepciunea pe care adesea le admirăm la unii oameni.
